Printre curățenia săptămânală, curățenia de Paște, printre dat cu aspiratorul, cu mopul, șters mobila și printre zgomotele mașinii de spălat, mă gândeam câte alte femei fac această curățenie. În câte alte gospodării se aud sunete de aspiratoare, câte mirosuri de detergenți de geamuri se simt prin case și câte alte covoare/preșuri se bat chiar în secunda aceasta.
Pentru mine, sărbătorile pascale nu-mi influențează pozitiv sau negativ activitatea de curățenie din casă. Dacă mă întrebi pe mine, ador mirosul de perdele proaspăt spălate, de covor aspirat, mobilă ștearsă sau uși și mânere dezinfectate. La mine, curățenia temeinică, pe care o făceau mamele și bunicile noastre, se întâmplă, dacă nu săptămânal, măcar la două săptămâni.
De ce făceau mamele noastre curățenie generală doar de Paște sau de Crăciun?
Bineînțeles, am prins și eu acele vremuri în care, înainte de sărbători, se facea o curățenie de te sleia de puteri, la propriu. Pentru că nu vorbim doar de dat cu aspiratorul și șters praful. Vorbim de zugrăvit, vopsit uși și stocaturi, de spălat covoare și de ridicat mobila. Vorbim despre spălat fiecare bibelou în parte, iar mama mea avea o colecție întreagă de bibelouri. Așa că, această curățenie era o adevărată aventură.
Și totuși, de ce făceau așa mare tam-tam? Casele erau mult mai aglomerate decât acum, referindu-mă la amenajare și decorare interioară, față de acum, când se preferă stilul minimalist. Să ridici canapeaua, să scoți covorul și să-l speli la lună, sau mai știu eu când, îți lua ceva timp.
Revin la prima idee din articol: lumea este preocupată de curățenia casei, de cât de bine a șters geamurile sau cât de lustruite sunt podelele, însă la fel de importantă este și curățenia psihică/sufletească. Poate acea debarasare de lucruri inutile, în plus, care ne complică existența zilnică, acei prieteni neprieteni, acele obiceiuri urâte și bolnăvicioase, acea aglomerare a spațiului fizic și personal.
Ce presupune curățenia generală?
n primul rând, nu ar trebui să așteptăm vreo sărbătoare sau vreun post care să ne „spună” să facem curățenie generală în casă și în viețile noastre. Nu trebuie să așteptăm să ne spună reclamele de pe facebook când să întoarcem casa cu susu-n jos sau când să facem detox de la obiceiuri proaste.
O curățenie sufletească se impune atunci când simțim că nu ne merge bine, când suntem aglomerați, derutați, obosiți. Iar dacă prin curățenie se impune să ștergi amintiri dureroase, numere de telefon, aplicații din telefon, să reduci timpul de netflix, să practici meditația și recunoștința, să începi o carte nouă, să te apuci de un hobby uitat, și dacă asta îți aduce liniștea, de ce nu?
Până la urmă, sărbătorile nu-s despre mâncare și curățenie, deși acestea fac parte din viețile noastre și nu le putem ignora, ci doar să nu le acordăm mai multă importanță decât liniștea sufletească.
Vă doresc sărbători cu bine!